miercuri, 11 martie 2015

Din acest an, românii pot să îşi schimbe furnizorul de energie electrică. Au de ales din peste 80 de variante, dar există o PROBLEMĂ

Românii pot opta, din acest an, pentru un alt furnizor de energie electrică. Teoretic, prin schimbarea furnizorului de energie electrică, un consumator casnic şi-ar putea reduce factura la curent electric. Practic însă, lucrurile nu stau chiar aşa.




În prezent, furnizarea de energie electrică pentru persoanele fizice este făcută, în România, în general, de ENEL, Electrica, E.ON sau CEZ, însă, începând din acest an, românii îşi pot schimba compania care le dă curent. Concret, prin schimbarea furnizorului actual, gospodăriile ies de pe piaţa reglementată şi intră pe piaţa liberă. Adică nu vor mai avea un tarif stabilit de arbitrul pieţei - Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) -, care este în prezent de 133 lei/MWh, ci îşi vor negocia individual un contract pe un an, de exemplu, un preţ care depinde de cerere şi ofertă. Pe piaţa concurenţială preţul variază mult, ajungând la 160-180 lei/MWh.
Cei interesaţi trebuie să ştie că, odată ce au optat pentru schimbarea furnizorului de energie electrică, nu se vor mai putea întoarce în sistemul reglementat.
Până la începutul anului 2018, toţi consumatorii casnici vor trebui să îşi negocieze un contract cu un nou furnizor de curent electric, la un preţ de pe piaţa liberă.
Lista furnizorilor de energie electrică dintre care românii îşi pot alege noul furnizor cuprinde 82 de firme, între care Grivco, Alro, Luxten sau Nuclearelectrica. Gândul a sunat la mai mulţi dintre ei, iar răspunsurile lor le puteţi afla în cele de mai jos. Una dintre companii solicită transmiterea cererii de schimbare a furnizorului strict prin fax.
„Odată ieşiţi din segmentul reglementat, nu vă mai puteţi întoarce”
ANRE a anunţat săptămâna trecută înfiinţarea unei linii telefonice gratuite la care persoanele interesate pot obţine detalii despre schimbarea furnizorului de energie electrică sau gaze naturale.Gândul a sunat joia trecută, imediat după anunţul ANRE, la 0800800410, unde ne-a răspuns o voce amabilă.  După ce ne-a explicat pe scurt paşii pentru "ieşirea din sistem", ne-a avertizat asupra riscurilor.
“Mai întâi trebuie să vă uitaţi pe site-ul ANRE, unde găsiţi lista cu toţi furnizorii, şi să le cereţi oferte. Trebuie să fiţi atent nu numai la preţ, ci şi la durata contractului, la condiţiile rezilierii contractului”, ni s-a explicat la linia telefonică.
“Să vă gândiţi bine. Odată ieşiţi din segmentul reglementat (unde preţul se stabileşte de autoritatea de reglementare, ANRE, n.n.), nu vă mai puteţi întoarce înapoi. Nu te poţi muta de colo-colo. Legea are nişte limitări”, ne avertizează vocea de la call center-ul înfiinţat joi de ANRE.
Apoi adaugă: “În domeniul reglementat, este un preţ fix, pe piaţa liberă preţul nu este fix. Dar dacă negociaţi bine, puteţi să obţineţi un preţ mai mic decât cel pe care îl aveţi acum. Însă nimeni nu vă obligă să plecaţi din sistemul reglementat”.
La mai puţin de 24 de ore de la înfiinţare, linia telefonică a ANRE nu mai funcţiona
Aflăm că ne putem alege "orice furnizor de energie electrică din lista de pe site-ul ANRE". "Nu contează zona. Furnizorul are obligaţia să furnizeze energie oriunde, potrivit licenţei de autorizare de la ANRE (…). Nu este nevoie de schimbări de cabluri, de nimic. Singurul lucru care se schimbă este că pe factură, în dreptul numelui furnizorului, nu va mai scrie Ionescu, ci va scrie Popescu”, ne lămureşte vocea de la call center-ul ANRE.
La mai puţin de 24 de ore, linia telefonică înfiinţată de ANRE nu mai funcţiona: “Ne pare rău, numărul apelat nu este activ”, era mesajul oferit în cursul zilei de vineri la 0800800410. Nici duminică şi nici luni linia nu a redevenit activă.
Până în 2018, toţi consumatorii casnici trebuie să îşi aleagă alt furnizor
Interesul pentru posibilitatea de a schimba furnizorul este scăzut.
Pe de-o parte, firmele de furnizare nu sunt interesate să atragă clienţi casnici, care au un consum lunar redus şi pot implica costuri suplimentare pentru furnizor dacă sunt în alt oraş – legate de citirea contoarelor, trimiterea facturilor etc.
La rândul lor, nici persoanele fizice nu sunt interesate să îşi schimbe furnizorul de energie electrică. Acest pas ar însemna, în primul rând, ieşirea de pe piaţa reglementată, unde acum preţul este 133 lei/MWh şi intrarea pe piaţa liberă de energie, unde preţul este dictat de cerere şi ofertă, şi ajunge şi la aproape 160-180 200 lei/MWh. Odată ieşiţi de pe piaţa reglementată şi intrarea pe piaţa liberă, revenirea la un preţ reglementat nu mai este posibilă, potrivit informaţiilor furnizare de ANRE prin linia telefonică gratuită dedicată. Cu toate acestea, până la sfârşitul anului 2017 întreaga piaţă de energie electrică va fi liberalizată, astfel încât toţi consumatorii casnici vor trebui să îşi negocieze alte contracte.
Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), a confirmat pentru gândul interesul scăzut pentru schimbarea furnizorului de energie electrică.
„Interesul pentru schimbarea furnizorului de energie este unul redus. Sunt unii furnizori, companii private mai mici, care au făcut oferte pentru consumatori casnici, încercând să stragă clienţi. Au încheiat contracte mai ales cu unii dintre angajaţii lor”, spune Ion Lungu, preşedinte Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER).
O parte din energia electrică ce se livrează în prezent consumatorilor casnici, mai exact 60%, provine din sistemul reglementat – energie hidro şi nucleară, mai ieftină. Restul provine din piaţa liberă. Ponderea creşte cu 10% o dată la şase luni. La 1 iulie, proporţia va fi 50% de pe piaţa reglementată şi 50% de pe piaţa liberă, astfel că, la 1 ianuarie 2018, toţi consumatorii casnici vor lua energie din piaţa liberă.
Asociaţiile de proprietari, negociatori cu furnizorii de energie electrică
Pentru a avea o putere de negociere mai mare cu un furnizor de electricitate, mai mulţi consumatori casnici s-ar putea uni, spune Sorin Mierlea, preşedintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPSR). La rândul lui, Ion Lungu, de la Asociaţia Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER), este de acord că ideea este una bună, însă greu de aplicat, pentru că legislaţia prevede că toate contractele trebuie încheiate individual.
“Consumatorii casnici au posiblitatea de a-şi schimba furnizorul de energie electrică, dar practic este acest lucru este inoperabil. În Bucureşti, este absurd să plec de la un furnizor şi să mă duc la altul, care nu este obligat să ţină preţul reglementat. Nu au puterea de a negocia, pentru că vorbim de consumuri mici în cazul consumatorilor casnici. O posibilitate ar fi ca prin asociaţia de proprietari un cvartal de bloc sau o scară de bloc să încerce să negocieze cu un furnizor să încerce să obţină un preţ mai mic decât cel reglementat pe care îl au acum”, a declarat pentru gândul Sorin Mierlea, preşedinte (ANPCPPSR).
“O asociaţie de proprietari de la un bloc, sau un microcartier, din cele construite în ultima vreme, ar putea avea o putere de negociere mai mare pentru a negocia cu un furnizor şi pentru a obţine un preţ mai mic. Cred că acesta va fi viitorul. Dar este nevoie de îmbunătăţiri (de legislaţie n.n.) pentru că în prezent se prevede că toate contractele se încheie individual, pe fiecare apartament, chiar dacă se negociază colectiv. Şi atunci costurile mai cresc”, a explicat Ion Lungu.
„Au fost discuţii, dar nu s-a concretizat nimic”
Reprezentantul unuia dintre cei patru mari furnizori de energie electrică a admis, într-o declaraţie pentru gândul, că, deşi au fost discuţii, până acum nu a fost încheiat nici un contract cu consumatori casnici care să vină la ei de la altă companie şi să negocieze un preţ pe piaţa liberă de energie.
„Au fost discuţii, dar nu s-a concretizat nimic. Nu a fost încheiat niciun contract cu vreun consumator casnic. Cu cei interesaţi se va negocia, iar contractul va prevedea clauze de confidenţialitate. Nu vă pot spune ce şanse sunt ca un consumator casnic să obţină acum un preţ mai mic decât cel reglementat”, a declarat pentru gândul reprezentantul unui furnizor de energie electrică.
Principala problemă: furnizorii de pe lista ANRE nu ne vor drept clienţi
Gândul a sunat la mai multe dintre companiile care livrează energie electrică ce figurează în lista de pe site-ul ANRE, cărora le-am cerut o ofertă pentru a le deveni potenţial client. 
În afară de cei patru mari furnizori – E.ON, CEZ, Enel şi Electrica – denumiţi şi furnizori de ultimă instanţă, niciuna dintre companiile furnizoare de energie electrică de pe lista ce figurează pe site-ul ANRE nu a părut interesată să ne aibă drept client.
Majoritatea furnizorilor ne-au indicat căsuţe de email sau numere de fax pentru a le trimite solicitarea de ofertă. Până la publicarea articolului, nu am primit răspuns, singura companie care a trimis un răspuns, este drept automat, fiind CEZ.
“Bună ziua. Mesajul dumneavoastră a fost recepţionat şi înregistrat cu numărul XXXX şi direcţionat către departamentul specializat. Vă mulţumim că aţi apelat la serviciul nostru, Echipa CEZ”, se arată în mesajul primit pe email.
Mulţi dintre cei contactaţi ne-au transmis că nu au o ofertă pentru persoane fizice, ci doar pentru firme.
Reprezentanta Romenergy Industry SRL ne-a transmis sec: "Nu facem oferte pentru consumatorii casnici. Doar pentru firme. Dumneavoastră ce consum lunar aveţi? Câţi bănuţi plătiţi? 100 de lei pe lună? Da...deocamdată nu suntem interesaţi. Nu cred că suntem obligaţi să vă răspundem dacă trimiteţi email".
În dreptul SC Luxten LC SA, pe lista ANRE este trecut un număr de mobil al unei persoane care spune că nu mai lucrează acolo, iar pe telefonul fix ni s-a transmis sec un “reveniţi mâine, colegul care se ocupă nu e azi la birou”. Acelaşi răspuns am primit şi de la Grivco SA, unde am întrebat dacă am putea primi o ofertă de preţ: “Reveniţi mâine, doamna Costanda, care este îndreptăţită să vă dea detalii, nu este azi”. Nici a doua zi doamna Costanda nu a fost de găsit. “Încercaţi mai târziu, nu răspunde în birou. Şi  văd că nu este maşina în parcare”, ni se comunică.
La call centerul de la Enel Energie, la numărul de telefon 0800070809, aveam să aflăm că de fapt nu putem negocia, în calitate de persoană fizică, un alt preţ. "La persoane fizice, chiar dacă mergeţi la altă companie, veţi primi tot preţul reglementat. Doar firmele pot obţine prin negociere un preţ pe piaţa liberă”, ne-a spus reprezentantul Enel Energie.

Şi GDF Suez Energy SRL are un call center. “Acesta e un apel taxabil. Acest apel poate fi înregistrat”, eşti avertizat încă de la început. “GDF furnizează energie electrică doar pentru persoane juridice, nu şi pentru persoane fizice. Deocamdată nu avem o ofertă pentru persoane fizice”, ni s-a transmis.
Cei de la Alro au un răspuns similar: “Nu livrăm către consumatori casnici, din păcate”.
Am sunat şi la E.ON Energie România SA Târgu Mureş. “Transmiteţi la adresa de email serviciiclienti@eon-romania.ro adresa dvs, consumul dvs anual de energie electrică. În 2-3 zile, în mod normal, veţi fi contactată”, suntem asiguraţi.
La fel şi cei de la şi Nuclearelectrica, care ne-au solicitat transmiterea cererii pe email. 
De pe site-ul Enel Energie Muntenia SA aflăm că solicitările se transmit sctrict pe fax. “Solicitările pentru schimbarea furnizorului de energie electrică, precum şi corespondenţa legată de contractarea serviciului de distributie, se transmit exclusiv la numerele de fax: Muntenia 0372.875.235, Banat 0372.876.276, Dobrogea 0372.876.807”. 
Până la publicarea articolului nu am primit o ofertă concretă de preţ la solicitarea pentru schimbarea furnizorului de energie electrică.
Lista companiilor din care consumatorii îşi pot alege furnizorul de energie electrică
Consumatorul de energie electrică poate încheia contracte pentru furnizare cu orice companie care deţine licenţă de furnizare a energiei electrice şi care activează în piaţa cu amănuntul. 
Pentru aceasta consumatorul trebuie să parcurgă lista furnizorilor de energie electrică care activează pe piaţa cu amănuntul în vederea solicitării de oferte, iar după obţinerea acestora este recomandat să se facă o analiza comparativă a informaţiilor conţinute în aceste oferte: preţ, durată, modalităţi de plată, condiţii de încetare a contractului.

LIVRĂRILE DE SPAŢII DE BIROURI SE VOR DUBLA ÎN 2016


DSC04269

Dezvoltatorii au anunțat anul trecut un număr mare de proiecte de birouri în Capitală. Astfel în 2016 vor fi livraţi 240.000 mp, dublu faţă de suprafaţa care va fi livrată anul acesta şi de livrările din 2014, potrivit unei analize realizate de consilierul JLL.
În majoritatea lor proiectele sunt localizate în cele două sub-piețe din nordul Bucureștiului (Floreasca-Barbu Văcărescu și Dimitrie Pompeiu) și partea de centru-vest, care atrage în principal companiile dinamice și cu o extindere rapidă din domeniul IT.
În 2014, suprafaţa spaţiilor de birouri livrate a fost de 121.000 mp. Valoarea este apropiată de cea înregistrată în 2013 și de estimările pentru 2015, atunci când proiectele mari aflate în construcție vor fi finalizate: Green Court Building B, AFI Park 4&5, City Offices și Sema Park Faza 3. Stocul modern de spații de birouri din București a ajuns în prezent la 2,16 milioane mp.
În trimestrul 4 2014, au fost livrate doar patru clădiri de birouri: Green Court Building A, AFI Park 3, Ethos House și Brătianu Business Center, care împreună au adăugat o suprafață cu puțin peste 41,000 mp de spațiu clasă A și B la oferta totală inițială.
*Cea mai scăzută rată de neocupare din ultimii ani
Rata medie de neocupare a scăzut în trimestrul 4 2014 la 13,3%, cel mai scăzut nivel din ultimii 6 ani, datorită proiectelor nou livrate cu suprafețe mari preînchiriate și cererii puternice. Rata medie de neocupare va continua să scadă în 2015, deoarece suprafața livrată va fi cel mai probabil depășită de cererea nouă. Rata de neocupare este foarte diferită între subpieţe, pornind de la sub 10% în centru, nord, vest și Dimitrie Pompeiu și ajungând la 35% în Băneasa și Pipera Nord, lucru ce se reflectă și în evoluția chiriilor.
*Cererea a atins un nivel record în trimestrul IV2014
În trimestrul 4 din 2014, preluarea totală de spații de birouri a fost de 102.400 mp. Cererea nouă de spații (incluzând contractele noi, extinderile și pre-închirierile) a fost de aproximativ 47.800 mp, în timp ce 34.600 mp au fost renegocieri. Cererea totală în 2014 a atins un nivel record de 295.000 mp, cu puțin peste valoarea înregistrată în 2013. Cele mai mari tranzacţii din trimestrul 4 au fost pre-închirierea Telekom în Globalworth Campus (25.000 mp) și renegocierea Renault în North Gate (20.000 mp). În funcţie de zona geografică, Dimitrie Pompeiu a fost cea mai dinamică sub-piață cu peste 48% din totalul închirierilor, urmată de centru și Floreasca – Barbu Văcărescu.
*Chiriile rămân constante
Chiriile contractate pentru spații de birouri prime au rămas neschimbate în trimestrul 4 din 2014, fiind cotate la 18,5 euro/mp/lună. Stimulentele financiare au continuat să fie consistente, proprietarii oferind atât luni libere de plată a chiriei, cât şi contribuţii pentru amenajarea spațiilor. Potrivit previziunilor JLL chiriile vor rămâne neschimbate în 2015.

miercuri, 28 ianuarie 2015

BUCUREŞTI-ILFOV, DIN CE ÎN CE MAI MULTE AUTORIZAŢII DE CONSTRUCŢIE LOCUINȚE

















Regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov este una dintre cele două regiuni din ţară în care numărul de autorizaţii emise pentru clădiri rezidenţiale a crescut anul trecut faţă de 2013, iar creşterea este impresionantă.
În anul 2014 faţă de anul anterior, în regiunea Bucureşti-Ilfov au fost emise cu 1.241 mai multe autorizaţii pentru clădiri rezidențiale (blocuri și case). Totodată, numărul autorizaţiilor emise a crescut în regiunea Nord-Vest, cu 280.
La nivel naţional numărul de autorizaţii de construire emise pentru clădiri rezidenţiale a fost anul trecut de 37.672autorizaţii, în scădere cu 0,3%, comparativ cu anul precedent.

Continuare articol: www.imobiliaremag.ro

miercuri, 26 noiembrie 2014

E mai rentabil sa cumperi decat sa fii chirias


Conform site-ului zf.ro:

Ratele la creditele prin "Prima Casă" la garsoniere şi apartamente cu 2 camere sunt cu peste 20% mai mici faţă de chiriile lunare, cea mai mare diferenţă, de 23% fiind consemnată în Bucureşti, în Crângaşi, Drumul Taberei, Giuleşti şi Militari,arată un studiu al Băncii Româneşti şi al imobiliare.ro.
    Şi în Iaşi, Sibiu şi Ploieşti, ratele lunare la garsoniere sunt mai mici cu peste 20% faţă de chiriile lunare.

    Studiul comparativ, efectuat asupra cotaţiilor medii din nouă zone ale Bucureştiului şi din nouă oraşe din ţară (Cluj Napoca, Iaşi, Constanţa, Craiova, Oradea, Braşov, Ploieşti, Sibiu, Timişoara) reflectă principalele diferenţe între chiriile lunare şi ratele lunare la creditele contractate prin programul Prima Casă la instituţia Banca Românească pentru garsoniere, apartamente cu două camere şi, respectiv, pentru apartamente cu trei camere.

    "O rată mai mică decât chiria şi avantajul unui avans de minimum 5% justifică în continuare decizia de investiţie într-o locuinţă prin programul Prima Casă. Diferenţele dintre rate şi chirii sunt semnificative în special la cele mai solicitate categorii de locuinţe - garsonierele şi apartamentele cu două camere", a declarat, într-un comunicat, Dan Grigoriu, director divizia produse şi segmente retail Banca Românească.

    De exemplu, pentru o garsonieră în Berceni şi Giurgiului (Sectorul 4, Bucureşti), un cumpărător prin programul Prima Casă plăteşte o rată de 164 de euro/lună, în timp ce un chiriaş plăteşte 200 de euro/lună. Cei care vor să cumpere un apartament cu două camere situat în cartierele din Sectorul 1 al Capitalei (Bucureştii Noi, Griviţei, Gara de Nord) plătesc o rată lunară de 248 de euro, faţă de o chirie medie lunară de 300 de euro. O rată cu aproape 40 de euro mai mică decât chiria vor plăti cei care cumpără un apartament cu două camere în Sectorul 2 din Bucureşti (Tei, Colentina, Pantelimon)
    .